ALEXANDRU CEL MARE – RAPIDITATEA CUCERIRILOR

Sursă: Charles H. H. Wright, Daniel and His Propheccies (London: Williams and Norgate, 1906), p. 174, 175.

(p. 174) Rapiditatea cuceririlor lui Alexandru e viu zugrăvită de înaintarea ţapului. Trecând repede Helespontul cu 40.000 de ostaşi greci, Alexandru a câştigat cea dintâi victorie asupra oştirilor Persane la Granic, 334 î.Hr., şi a străbătut în anul acela şi parte din următorul întreaga Asie Mică. El a cucerit prin asediere câteva cetăţi importante, în timp ce altele şi-au deschis (p. 175) porţile la simpla somaţie a cuceritorului. Alexandru a câştigat o victorie decisivă asupra lui Darius Codomanus, care a condus personal lupta de la Isus în noiembrie a anului următor (î.Hr. 333). Apoi a invadat Fenicia şi a cucerit Tirul, distrugând astfel baza de la care ar fi putut opera o flotă persană.

Palestina s-a supus autorităţii lui. El a asediat Gaza, a străbătut Egiptul şi, întorcându-se către nord spre Babilon, a înfrânt pe Darius în bătălia decisivă de la Arbela, î.Hr. 331. Înainte e 330 î.Hr., Alexandru pusese stăpânire pe Babilon şi Susa, a ars Persepolis, şi a pus capăt imperiului persan. În felul acesta ţapul cu acel singur corn a trântit la pământ berbecul din două coarne şi l-a călcat în picioare.

 

Sursă: Plutarc Moralia, „On the Fortune of the Romans”, 326. 13; tradusă de Frank Cole Babilt, Vol. 4 (Cambridge, Mass.: Harvard University Press, 1936), p. 377.

Alexandru, … prin mare noroc şi succese strălucite, rezultat al îndrăznelii lui invincibile şi al înaltelor sale aspiraţii, a trecut rapid prin lume ca o stea căzătoare.

 

Sursă: A, E, R. Book şi alţii, The Grocoth of Eurpean Civilization (ed., a 3-a, 1946), p. 59, 60. copyright 1938, 1941, 1943, de F. S. Crofts & Co, Inc. New York.

(p. 59) În primăvara lui 334 î.Hr. Alexandru a trecut în Asia Mică în fruntea unei armate a vreo treizeci şi cinci de mii de macedoneni şi greci … Patru ani mai târziu el doborâse imperiul persan întemeiat de Ciru cel Mare, şi s-a aşezat ca stăpân al lui prin dreptul de cucerire. Alţi patru ani au fost folosiţi pentru supunerea triburilor sălbatice ale Platoului Iranian şi a populaţiilor mai civilizate ale văii Indului.

În acest scurt spaţiu de opt ani Alexandru anexase o suprafaţă de mai puţin de două milioane de mile pătrate, conţinând o populaţie de peste douăzeci de milioane de persoane. Uluitoarea rapiditate a cuceririi sale, o realizare cu cât mai remarcabilă având în vedere mica oştire de cre dispunea, se datora în mare parte organizării superioare a oştirii macedonene, excelenţei generalilor lui Alexandru, formaţi (p.60) în şcoala tatălui său, Filip, şi propriilor sale calităţi superlative ca general şi conducător de oameni.

Ce ai mai putea citi:

  • LUI ALEXANDRU MACEDON I SE ARATĂ PROFEŢIA   Sursă: Josephus Antiquities XI. 8.5.; tradusă de Ralph Marcus, Vol.6 (Cambridge, Mass: Harvard University Press, 1958), p. 473, 475, 477, 479. Retipărit cu permisiune de la editori […]
  • ASTROLOGIA Sursă: S. H. Hooke, Religia Babiloniană şi Asiriană (London: Huthehison, 1953), p. 93. Poetul apostrofează cetatea osândită (Babilon) în cuvintele: „Să se scoale dar şi să te scape cei ce […]
  • DIVZAREA IMPERIULUI MACEDONIAN   Sursă: W.W. Tarn, „The Hertage of Alexander”, cap. 15 în The Cambridge Ancient History, Vol. 6 (Cambridge: Cambridge University Press, 1927), p. 462, 482, 483, 492, 495, 498, 499, […]
  • AVRAAM ŞI AGAR ÎN LUMINA LEGII SUMERIENE   Sursă: C. Leonard Woolley, Sumerienii (Oxford: Clarendon Press, 1928), p. 102, 103. (p. 102) De o femeie stearpă se putea divorţa, ea luându-şi înapoi zestrea şi primind o sumă de […]
  • ANTIHRIST Sursă: Papa Grigore cel Mare (590-604), (contra însuşirii titlului de „unversul” de către Patriarhul de Constantinopole) în Epistles sale, cartea 7, scrisoarea 33, trad. în NPNF, seria a […]

Postat în Resurse documentare
One comment on “ALEXANDRU CEL MARE – RAPIDITATEA CUCERIRILOR
  1. caca spune:

    nu înțeleg nimic

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Completează cuvântul care lipseşte. Foloseşte diacritice (şţăâî).

Când pisica nu-i acasă şoarecii joacă pe ....