CÂND S-A NĂSCUT IISUS?

În ziua de azi, când spui Crăciun în mod inevitabil gândul îţi zboară mai întâi la la moşul şi apoi la Iisus. Dar nu aşa au stat lucrurile din totdeauna. Vă invit ca pe parcursul câtorva articole să facem o călătorie în timp pentru a înţelege cum s-au petrecut evenimentele şi de ce de am ajuns aici.

În mod tradiţional, se crede că naşterea Mântuitorului (Iisus Christos) chiar a avut loc pe 25 decembrie, lucru care dealtfel nu poate fi susţinut nici cu date din Sfintele Evanghelii şi nici din alte surse. Dar haideţi să vedem ce informaţii deţinem şi dacă ele ne-ar ajuta în datatrea naşterii lui Iisus.

Recensământul

Luca 2:2 ne informează că a fost un recensământ pe vremea lui Quirinius: “Înscrierea aceasta s’a făcut întîia dată pe cînd era dregător în Siria Quirinius.”

Iosif Flavius în Antichităţi aminteşte de Sentius Saturnius si Quintilius Varus ca guvernatori de prin anul 9 î.e.n până pe la moartea lui Irod.[1] După informaţiile lui Iosif Flavius recensământul trebuie să fi avut loc cam prin anul 6-7 î. e.n.[2] Tot el aminteşte de o resurecţie condusă de Iuda din Galilea la care se face referire şi în Fapte 5:37, revoltă ca reacţie la un recensământ făcut cu forţa.

Un alt lucru pe care l-am avea la îndemână pentru a identifica anul naşterii lui Iisus este informaţia din Evanghelii cum că pe vremea respectivă era rege în Iudeea Irod cel Mare. Conform datelor oferite de Iosif Flavius, Irod a murit în al 37-lea an al domniei lui ceea ce ar fi anul 4/3 î.e.n, calculat de la Nisan la Nisan (prima lună în calendarul evreiesc). Tot Isosif Flavius ne informează că moartea lui Irod a fost în preajma unei eclipse de lună. Conform calculelor astronomice aceasta s-a petrecut prin martie – aprilie 4 î.e.n. Dar aceste amănunte nu ne oferă încă o dată sigură pentru naşterea lui Iisus ci doar un interval ale cărui capete sunt 8 î.e.n şi 4 î.e.n. (Am preferat exprimarea aceasta deoarece nu sună toacmai bine să spui că Christos s-a născut înainte de Christos…)

Apariţia stelei

Unii astronomi cred că steaua care s-a ivit era cometa Halley care apare o dată la 76 de ani. Într-adevăr, ea a fost vizibilă în vara anului 6 î.Ch mai bine de 70 de zile. Totuşi aici avem de a face cu o mare supoziţie: nimeni nu ştie cu exactitate care este steaua văzută de magi, aşadar nici această informaţie nu ne este de prea mare ajutor. Sunt unii comentatori care consideră că steaua de pe cer dealtfel nici nu este o apariţie astronomică ci doar slava reflectată de corul de îngeri care s-a arătat şi păstorilor lucru care anulează complet relevanţa cronologică a fenomenului.

Anul al cincisprezecelea al lui Tiberius

Dar nu ne spune Luca cu precizie anul în care Hristos îşi începe lucrarea publică? „În anul al cincisprezecelea al domniei lui Tiberiu Cezar, – pe cînd Pilat din Pont era dregător în Iudea, Irod, cîrmuitor al Galileii, Filip, fratele lui, cîrmuitor al Ituriei şi al Trahonitei, Lisania, cîrmuitor al Abilenei.” (Luca 3:1 ) În Luca. 3:23 se afirmă că Christos îşi începe lucrarea mesianică atunci când avea aproape 30 de ani. Aşadar începutul lucrării publice a lui Iisus coincide cu al cincisprezecelea an al lui Tiberiu, atunci când Iisus avea aproape 30 de ani.

Numai că din punct de vedere istoric, noi nu ştim ce sistem de numărare al anilor de domnie folosea Luca la data la care scria aceste cuvinte: dacă era vorba de o datare inclusivă sau nu. Datarea inclusivă înseamnă să numeri ca an de domnie şi părţile incomplete (dintr-un an calendaristic). Spre exemplu, să presupunem că cineva se urca pe tron la 31 decembrie, domnea un an şi apoi încă o zi din următorul, după datarea inclusivă se spune că a domnit (pe parcursul a) trei ani: o zi dintr-un an, un an şi altă zi din alt an. Pe de altă parte, în greceşte se foloseşte termenul hegemonia cu privire la domnie, în realitate însemnând conducere, putere şi nu ştim daca se referă şi la perioada de coregenţă[3] ori nu. Aşadar, aproape că nu ştim care este până la urmă al cincisprezecelea an al lui Tiberiu.

Toamna?

Dar când am spune că ne-am pierdut orice speranţă, Luca ne dă un alt indiciu care ne poate fi folositor: la botezul Său, Iisus avea aproape 30 de ani. Ştim că lucrarea publică a lui Iisus a durat 3 ani şi jumătate şi că moartea Lui a avut loc prin crucificare primăvara, de Paşte. Asta înseamnă că botezul a avut loc toamna (şi nicidecum în ianuarie!) ceea ce înseamnă că în urmă cu aproape 30 de ani Iisus se năştea. (Dar aici nu ştim dacă aproximaţia făcută de Luca este în zile, săptămâni sau luni. Dar faptul că face referire la acest detaliu ne lasă să înţelegem totuşi că de la botez şi până ce Iisus împlinea 30 de ani trebuie să fi fost un timp scurt.)

În Evanghelia după Ioan găsim următorul pasaj: „Şi Cuvîntul S’a făcut trup, şi a locuit printre noi, plin de har, şi de adevăr. Şi noi am privit slava Lui, o slavă întocmai ca slava singurului născut din Tatăl.” (Ioan 1:14) În greceşte pentru a locui se foloseşte verbul skenoo adică a face cort. Să fie un joc de cuvinte şi o aluzie la Sărbătoarea Corturilor? Să se fi născut deci Iisus toamna de Sărbătoarea Corturilor? Se prea poate ca recensământul să fi fost organizat tocmai într-o ocazie de sărbătoare deoarece se pare că era o practică romană de a realiza astfel de recensăminte tocmai în ocaziile de sărbătoare specifice fiecărui popor. Spre exemplu, un document de prin 104 aminteşte de un astfel de recensământ în Egipt când li se cerea tuturor locuitorilor să se întoarcă la cetăţile lor natale, eveniment petrecut cu ocazia unui festival popular. Apoi din practica romanaă reiese că nu preferau să fixeze recensămintele iarna deoarece drumurile deveneau impracticabile şi deplasarea oamenilor era greoaie.

Pentru evrei erau două mari ocazii în care veneau la Templu: sărbătorile de primăvară şi cele de toamnă. Se pare că Iosif trebuie să fi avut un motiv mult mai puternic decât censul pentru a o lua pe Maria cu el deoarece se ştie că femeile nu erau numărate în acea perioadă. Se prea poate ca deplasarea celor doi să se fi făcut tocmai cu ocazia unor sărbători, când oricum mergeau la Ierusalim, ceea ce înseamnă că Iisus s-a născut deci fie primăvara, fie toamna.

Faptul că Luca 2:8 aminteşte de îngerii care anunţă păstorii care stăteau noaptea cu oile pe câmp ne ajută să tragem o concluzie certă: Iisus nu s-a născut sigur iarna. Asta pentru că din noiembrie până în februarie, chiar şi în Israel păstorii nu mai ies cu oile pe câmp. Apoi faptul că Maria naşte într-un staul (liber) arată încă o dată că naşterea lui Iisus a fost în orice alt anotimp dar nu iarna.

NOTE:

1. Antichităţi, XVI 9.1 şi XVII 5.2 , 9.3

2. Antichităţi, XVIII 1.1, 2.1, XX 5.2

3. E vorba de coregenţa de 2 ani a lui Tiberius şi Augustus. Din informaţiile istoricilor antici (spre exemplu Dio Cassius) cunoaştem că Augustus a murit în Campania, Italia pe 19 august în al 44-lea an după bătălia de la Actium ceea ce corespunde cu anul 14 î.e.n.

(VA URMA)

Ce ai mai putea citi:

  • DE CE ESTE SĂRBĂTORIT CRĂCIUNUL LA 25 DECEMBRIE (VEDEŢI ŞI ARTICOLUL ANTERIOR) Chiar dacă astăzi Crăciunul este perceput ca o sărbătoare eminamente creştină, nu avem nici un indiciu că în perioada de început a Bisericii exista un […]
  • SE POATE ŞI MAI CALD DECÂT ACUM…. În concepţia populară Iadul este materializarea răului absolut, întruchiparea a tot ce grotesc, diabolic şi dezgustător; este locul şi starea despărţirii de Dumnezeu. Aici nu se mai poate […]
  • O SCRISOARE PIERDUTĂ O scrisoare a fizicianului Albert Einstein, în care acesta definea Biblia ca fiind "o colecţie de legende" s-a vândut pe 15 mai la o licitatie din Marea Britanie cu 170.000 lire sterline […]
  • PRO SAU CONTRA SĂRBĂTORIRII CRĂCIUNULUI? Teologia lui Grinch În 1647, Parlamentul Angliei de sub conducerea lui Cromwell decreta Crăciunul zi de penitenţă, iar în 1652 a fost interzis complet. Între 1644 şi 1656, Parlamentul […]
  • SPĂRGĂTORII DE CODURI Biblia şi matematica „profetică”Harold Camping, un pasionat al profeţiilor Bibliei, anunţă Judecata de Apoi în data de 21 mai 2011. El pretinde că a ajuns la această concluzie în urma unui […]

Postat în Biblia, Istorie, Studiu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Completează cuvântul care lipseşte. Foloseşte diacritice (şţăâî).

Când pisica nu-i acasă şoarecii joacă pe ....