EVANGHELIA SOŢIEI LUI IISUS

8 rânduri de text, nicio dovadă

Cu ocazia Congresului Internaţional al Studiilor Coptice desfăşurat în septembrie la Roma, Karen L. King, profesor de istorie bisericească la Harvard Divinity School a prezentat un fragment de papirus care a readus în discuţie un subiect extrem de controversat: căsătoria lui Iisus.

 

Bucata de papirus, de dimensiunea unei cărţi de vizită (40 x 80 mm), este scrisă cu litere greceşti dar în limba coptă, limba creştinilor egipteni din primele secole. Ceea ce atrage atenţia sunt cele opt rânduri (incomplete) în care apar următoarele cuvinte:

1) nu mie. Mama mea mi-a dat via[ţa]
2) ucenicii au zis lui Iisus,
3) leapădă, Maria este demnă de
4) Iisus le-a zis: Soţia mea
5) ea va putea să fie ucenicul meu
6) cei răi se mândresc
7) Cât despre mine, eu locuiesc cu ea ca să
8) o imagine

Pe partea cealaltă a bucăţii de papirus scrierea este destul de alterată încât literele sunt ilizibile chiar şi prin intermediul tehnicii computerizate.

De unde vine papirusul?
Fragmentul de papirus aparţine unui colecţionar de manuscrise, care l-a cumpărat de la un alt colecţionar german în 1997. În 2010 cercetătoarea americană Karen King a primit un email de la actualul deţinător al fragmentului de papirus, prin care acesta o ruga să-l ajute la traducere. Pentru a evita publicitatea şi eventualele oferte, proprietarul a insistat să i se respecte anonimitatea.

Karen L. King şi-a început activitatea la Harvard în 1998. Este specialistă în religii comparate, istorie bisericească, fiind captivată de gnosticismul creştin. Cărţi precum Ce este gnosticismul? (2003), Evanghelia Mariei din Magdala (2003), Evanghelia lui Iuda şi modelarea creştinismului (2007), arată predispoziţia sa către heterodoxie ca o alternativă viabilă a creştinismului.

Este autentic documentul?

Karen L. King a fost destul de reticentă atunci când a fost contactată de către actualul proprietar, deoarece în mod inevitabil lua în calcul posibilitatea unui fals. Ca urmare au fost consultaţi alţi cercetători în domeniu. Roger Bagnall, papirologist la Institutul pentru Studiul Lumii Vechi de pe lângă Universitatea New York şi AnneMarie Luijendijk, profesor asociat de religie la Universitatea Princeton au dat un aviz favorabil, iar Ariel Shisha-Halevy, expert în limba coptă de la Universitatea Ebraică de la Ierusalim, în baza aspectelor lingvistice (scriere şi gramatică) consideră documentul ca fiind autentic.

La o primă analiză, fragmentul pare a fi autentic, materialul pe care este scris fiind papirus [1] original, iar textul pare a se încadra în normele gramaticale şi de scriere ale limbii copte a secolului IV d.Ch. Un alt detaliu care ajută la o datare aproximativă este faptul că s-a scris faţă-verso, ceea ce te duce cu gândul că avem de a face cu un codex (carte) şi nu cu un sul.

Documentul nu a fost datat cu 14C deoarece este o metodă invazivă şi exista pericolul deteriorării lui. În schimb, se prevede ca până în ianuarie 2013 să se analizeze compoziţia chimică a cernelii folosite cu ajutorul unui spectrograf (metodă neinvazivă) pentru a se stabili prin comparaţie dacă avem de a face cu o cerneală specifică acelor vremuri sau dimpotrivă cu o scriere târzie pe un papirus vechi, adică un fals.

În general, lumea academică este deocamdată în aşteptare. Însuşi Helmut Koester, profesor emerit la Harvard, de 25 de ani editor al Jurnalului Teologic Harvard, alături de alţi colegi a avut reţineri în publicarea ştirii în revista de specialitate. Un articol despre „Evanghelia soţiei lui Iisus” este programat pentru publicare abia pentru ianuarie 2013. Între timp se aşteaptă rezultatele investigaţiilor suplimentare. Craig A. Evans de la Acadia Divinity College, a atras atenţia asupra modului ciudat de scriere care pare mai degrabă o copie modernă după modelul scrierii antice. Calitatea bună a cernelii de pe o parte în comparaţie cu precaritatea textului de pe cealaltă, a făcut ca bucata de papirus să fie privită cu suspiciune [2] de mai mulţi cercetători. Profesorul Francis Watson [3] de la Universitatea Durham a observat că, în mod straniu, pe această mică bucată de papirus par a fi selectate expresii din alte scrieri (cunoscute generic drept evanghelii gnostice), expresii care au fost copiate şi aşezate aleatoriu. Inclusiv publicaţia semi-oficială a Vaticanului (L’Osservatore Romano [4]), îşi asuma o poziţie reţinută, fără a exclude posibilitatea unui fals.

Posibil că analizele ulterioare vor lămuri dacă avem de-a face cu un fals de calitate sau dimpotrivă cu un document autentic. Dar chiar şi în condiţile în care se va dovedi autenticitatea documentului, lucrurile nu se schimbă prea mult.

Cuvinte neînsemnate

Papirusul cu pricina, oricât de autentic ar fi el, nu spune mai nimic. Asta pentru că avem de-a face cu nişte fragmente dintr-un text mai amplu pe care nu-l putem reconstrui. A pune cap la cap cuvintele din propoziţii şi fraze diferite nu ajută nicidecum la înţelegerea mesajului original. Apoi a numi minuscula bucată drept „Evanghelia soţiei lui Iisus” este de-a dreptul ridicol. E ca şi când ai
descoperi fragmente din ultima parte a capitolului 8 din Evanghelia după Matei şi ai avea pretenţia că ai descoperit „Evanghelia porcarilor”. Nimeni nu poate spune din ce lucrare face parte acel fragment de text şi orice încercare de reconstituire este din start supusă eşecului.

Ce s-ar putea înţelege din acest fragment de text?

… departe de ei ….
Dracii rugau pe Iisus…
Duceţi-vă le-a zis El …
… pe râpă în mare…
Porcarii au fugit …
… toată cetatea a ieşit …
… din ţinutul lor…

O eventuală încercare de reconstituire a textului:
Departe de ei dracii se rugau. (Dar Iisus le-a zis: duceţi-vă de) pe râpă în mare. (Văzând acestea) porcarii au fugit, (ba chiar) toată cetatea a ieşit (părăsind totul) din ţinutul lor.

Fragmentul biblic integral
(Matei 8:30-34)

Departe de ei era o turmă mare de porci care păşteau. Dracii rugau pe Isus şi ziceau: „Dacă ne scoţi afară din ei, dă-ne voie să ne ducem în turma aceea de porci.” „Duceţi-vă”, le-a zis El. Ei au ieşit şi au intrat în porci. Şi deodată toată turma s-a repezit de pe râpă în mare, şi a pierit în ape. Porcarii au fugit şi s-au dus în cetate de au povestit tot ce se petrecuse şi cele întâmplate cu îndrăciţii. Şi iată că toată cetatea a ieşit în întâmpinarea lui Isus; şi, cum L-au văzut, L-au rugat să plece din ţinutul lor.
Aşadar, în imaginara „Evanghelie a porcarilor” s-ar putea presupune că se relatează despre pedepsirea unor demoni care se rugau dar Iisus nu doar că nu le-a primit rugăciunea, ci chiar i-a pedepsit. Evenimentul i-a înfricoşat pe cei din prejmă, iar nişte porcarii care au reuşit să fugă au relatat aceste evenimente. O reconstituire cât se poate de departe de textul original din Evanghelie.

Fragmente dintr-o evanghelie apocrifă?

Se prea poate ca aceste fragmente de text să facă parte dintr-o scriere apocrifă târzie (sec. IV), dar ca toate evangheliile apocrife, acestea sunt lucrări heterodoxe (ca să nu le numim falsuri eretice) care nu pot contribui în mod real sau sigur la înţelegerea vieţii lui Iisus.

Chiar şi King, în mod repetat în interviurile oferite, atrăgea atenţia că acest fragment (oricum s-ar încerca reproducerea textului) nu poate fi luat ca o dovadă că Iisus, persoana istorică aşa cum o cunoaştem din evangheliile canonice, a fost cu adevărat căsătorit. E clar că textul este scris cu câteva secole după evenimentele evocate, ceea ce nu poate să-i ofere greutate ca sursă istorică în ceea ce priveşte detaliile din viaţa lui Iisus.

Documentul, ca toate celelalte evanghelii gnostice, cel mult aruncă lumină asupra înţelegerii dezvoltării creştinismului şi a faptului că ereziile creşteau şi ele odată cu corpul de bază al învăţăturilor Bisericii. Aceste scrieri contribuie la înţelegerea concepţiilor heterodoxe ale acestor comunităţi eretice. Aşadar, cel mult, papirusul cu pricina poate confirma că în unele comunităţi gnostice se credea că Iisus a fost căsătorit.

Dar până la urmă, întrebarea nu este însă ce spun scrierile gnostice ci cât de adevărate sunt afirmaţiile din aceste scrieri gnostice? Oricât de autentic ar fi un papirus, aceasta nu face ca în mod automat ideile ce se regăsesc înscrise în el să fie şi adevărate.

Ce este gnosticismul?

Gnosticismul (din grecescul gnōsis, cunoaştere), se referă la diverse mişcări religioase sincretice din primele secole ale mileniului creştin, constând în variate sisteme de credinţe, unite în învăţătura că oamenii sunt suflete divine închise într-o lume materială, creată de un Dumnezeu imperfect, Demiurgul, care este frecvent identificat cu Dumnezeul lui Avraam. Deşi curentele gnostice sunt foarte diferite, gnosticismul este o atitudine existenţială specifică, cu o religiozitate de tip ezoteric, care accentuează cunoaşterea ca mijloc şi scop ultim al mântuirii.

A fi sau a nu fi căsătorit

Am arătat mai sus motivele pentru care scurtul fragment de text face aproape imposibilă reproducerea contextului. Cu toate acestea, mulţi ar spune că expresia „soţia Mea” nu lasă loc la nici o altă interpretare. Ar trebui totuşi notat că Noul Testament nu o dată vorbeşte despre soţia sau mireasa Domnului. În lumina unor afirmaţii din Noul Testament, Iisus nu doar că a fost căsătorit dar El încă este căsătorit cu Biserica Sa. Fragmentul de text invocat nu ne lămureşte dacă folosirea substantivului soţie este una figurată (ca în NT) ori nu.

„Căci sunt gelos de voi cu o gelozie după voia lui Dumnezeu, pentru că v-am logodit cu un bărbat, ca să vă înfăţişez înaintea lui Hristos ca pe o fecioară curată.” 2 Corinteni 11:2 vezi şi Efeseni 5:31-32

„Vino să-ţi arăt mireasa, nevasta Mielului!” Apocalipsa 21:9

„A venit nunta Mielului; soţia Lui s-a pregătit.” Apocalipsa 19:7

Cu toate că nu există afirmaţii categorice în sensul acesta, Noul Testament pare să susţină în mod implicit statutul de celibatar al lui Iisus. Biblia menţionează pe mama lui Iisus, pe tatăl adoptiv, pe fraţii şi surorile Sale. De ce ar fi neglijat să menţioneze faptul că Iisus a avut o soţie?

Dar care să fie motivul pentru care Iisus nu s-a căsătorit, în condiţiile în care societatea iudaică de la acea vreme era profund pro-familială? Departe de a considera ca superior statutul de celibatar, Iisus mai degrabă creează un spaţiu pentru statutul de necăsătorit ca mijloc de promovare a Împărăţiei Cerurilor [5]. Iisus ar fi putut să se căsătorească dar nu pentru aceasta venise El în lumea noastră. El însuşi declarase că „Fiul Omului nu a venit să I se slujească, ci El să slujească, şi să-şi dea viaţa răscumpărare pentru mulţi.” [6]

Vâlvă pentru nimic

Titluri din presă, de genul „descoperirea care aruncă în aer religia creştină” sau „manuscrisul care poate schimba creştinismul” nu sunt decât găselniţe publicistice. Până la urmă cum şi mai ales de ce ar putea opt rânduri de cuvinte disparate să arunce în aer tot ce s-a ştiut despre Iisus? Aceste ştiri devin căutate doar pentru că sunt prelungirea unor fantezii.

Senzaţionalismul cu care a fost tratat în presă anunţul privitor la „soţia lui Iisus” poate fi explicat (şi oarecum înţeles) doar în contextul în care recunoaştem că există o manie după căutarea unei realităţi alternative şi mai puţin după aflarea adevărului (fie că este el istoric sau religios). Preferinţa pentru senzaţional este o parte din caracteristicile culturii noastre modelate de mass-media, iar apetenţa publicului pentru astfel de teme este oarecum scuzabilă, deoarece senzaţionalul va fi de fiecare dată preferat adevărului simplu şi oarecum banal.

Dar mai puţin scuzabilă este atitudinea aşa-numiţilor cercetători care susţin azi superioritatea scrierilor eretice şi complementaritatea acestora cu mesajul Noului Testament. Sub pretenţia depărtării de dogmatism, acest gen de cercetători ignoră faptul că tribunalul istoriei de mult a aruncat la gunoi astfel de concepţii eronate.

NOTE:

1. Papirusul este un material asemănător cu hârtia, produs din planta Cyperus papyrus, pe care se scria în antichitate, în special în Egipt.
2. Jaweed Kaleem, „’Jesus Wife’ Research Leads To Suspicions That Artifact Is A Fake”, Huffington Post, 26 septembrie 2012
3. Andrew Brown, „Gospel of Jesus’s Wife is fake, claims expert”, The Guardian, 21 septembrie 2012
4. Alberto Camplani, „A papyrus adrift”, L’Osservatore Romano, 28 septembrie 2012
5. Vezi Matei 19:12: Fiindcă sunt fameni, care s-au născut aşa din pântecele maicii lor; sunt fameni, care au fost făcuţi fameni de oameni; şi sunt fameni, care singuri s-au făcut fameni pentru Împărăţia cerurilor. Cine poate să primească lucrul acesta, să-l primească.
6. Marcu 10:45

Ce ai mai putea citi:

  • SE POATE ŞI MAI CALD DECÂT ACUM…. În concepţia populară Iadul este materializarea răului absolut, întruchiparea a tot ce grotesc, diabolic şi dezgustător; este locul şi starea despărţirii de Dumnezeu. Aici nu se mai poate […]
  • ESTE FRANCISC I ULTIMUL PAPĂ? După renunțarea papei Benedict al XVI-lea la pontificat, mass-media a popularizat speculații privitoare la faptul că succesorul său, actualul papă Francisc I, ar fi ultimul papă. Totul […]
  • MORŢII NU ŞTIU NIMIC O confirmare a unui (controversat) pasaj biblic vine ca urmare a unei experienţe cutremurătoare trăită de o australiancă.   Cei vii, în adevăr, măcar ştiu că vor muri; dar cei […]
  • SPĂRGĂTORII DE CODURI Biblia şi matematica „profetică”Harold Camping, un pasionat al profeţiilor Bibliei, anunţă Judecata de Apoi în data de 21 mai 2011. El pretinde că a ajuns la această concluzie în urma unui […]
  • PRO SAU CONTRA SĂRBĂTORIRII CRĂCIUNULUI? Teologia lui Grinch În 1647, Parlamentul Angliei de sub conducerea lui Cromwell decreta Crăciunul zi de penitenţă, iar în 1652 a fost interzis complet. Între 1644 şi 1656, Parlamentul […]

Postat în Biblia, Semnele Timpului
2 comments on “EVANGHELIA SOŢIEI LUI IISUS
  1. paurras spune:

    Ce implicatii teologice si in ce fel ar afecta (pozitiv/negativ) valoarea jertfei rascumparatoarea a Domnului Isus? Personal nu as avea nici o problema daca Isus ar fi fost casatorit… din contra, as cerceta sa vad cum si ce pot invata despre familie din ex. personal a lui Isus, Cel despre care spunem ca a pus bazele primei institutii – familia. Parerea mea…

  2. un crestin spune:

    Isus nu a avut sotie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Completează cuvântul care lipseşte. Foloseşte diacritice (şţăâî).

Când pisica nu-i acasă şoarecii joacă pe ....