CARITAS IN VERITATE ŞI NOUA ORDINE MONDIALĂ

În dimineaţa zilei de marţi, 7 iulie 2009, la biroul de presă al Vaticanului, a avut loc o conferinţă de presă pentru prezentarea noii enciclice a Papei Benedict al XVI-lea „Caritas in veritate”.
„Caritas in veritate” a fost concepută de Suveranul Pontif pentru aniversarea a 40 de ani de la „Populorum Progressio” a Papei Paul al VI-lea”, chiar dacă tema noii enciclice „nu este „dezvoltarea popoarelor” ci „dezvoltarea umană integrală”. Pentru prima oară două drepturi fundamentale, la viaţă şi la libertatea religioasă, primesc un spaţiu explicit şi larg într-o enciclică socială. Ele sunt legate organic de problema dezvoltării. În această enciclică aşa numita „problemă antropologică” devine în toate privinţele o „problemă socială”. Pe lănă acest aspect, mai sunt abordate alte două aspecte: mediul – în care natura nu este văzută ca „depozit de resurse naturale” ci ca „lume creată”, încredinţată fiinţelor umane „pentru binele tuturor” – şi tehnologia – este pentru prima oară când o enciclică tratează atât de mult această temă.

Dacă prima enciclică a actualului papă – „Deus caritas est” despre teologia iubirii – , conţinea unele indicaţii de doctrină socială, acum ne aflăm în faţa unui text dedicat în întregime acestui subiect. Problema antropologică ne cere să răspundem unei întrebări centrale: ce fel de om dorim să promovăm? Poate o civilizaţie să supravieţuiască fără puncte fundamentale de referinţă, fără să privească spre eternitate, negând umanităţii un răspuns la întrebările ei cele mai profunde? Poate să existe o dezvoltare adevărată fără Dumnezeu? Enciclica unifică două dimensiuni (a promovării umane şi a vestirii credinţei) şi introduce un element suplimentar în conceptul de progres, (şi anume) acela al speranţei.

Enciclica este favorabilă „conceptului de piaţă tipică economiei civile”, conform căreia este posibilă experimentarea convieţuirii umane într-un cadru economic normal, şi nu în afara sau la marginea lui.

În viziunea suveranului pontif, există trei factori ai crizei actuale. Primul priveşte schimbarea radicală în relaţia dintre finanţe şi producerea de bunuri şi servicii, care s-a consolidat în ultimii treizeci de ani. Al doilea factor este răspândirea, la nivelul culturii populare, a etosului eficienţei ca şi criteriu ultim după care se judecă şi se justifică problemele economice. A treia cauză este legată de specificitatea mediului cultural care s-a consolidat în ultimii ani pe valul ascendent al globalizării pe de o parte şi în contextul revoluţiei industriale, a tehnologiei informaţionale, pe de altă parte.”

Publicată, cu doar câteva zile înainte de summitul G8, această enciclică, cere ca economia mondială să fie restructurată şi prin intermediul ei papa a făcut apel la înfiinţarea unei „autorităţi politice mondiale”. Această entitate, a apreciat Suveranul Pontif, ar trebui să se ocupe de asanarea economiilor lovite de criză şi să prevină dezechilibre încă şi mai mari.

„Caritas in Veritate”, recomandă, în principal reformarea Naţiunilor Unite, dar se concentrează şi asupra situaţiei economice din lume. „Pentru gestionarea economiei mondiale, pentru asanarea economiilor lovite de criză, pentru prevenirea agravării crizei şi a adâncirii dezechilibrelor, este urgentă înfiinţarea unei reale Autorităţi politice mondiale„, se spune în textul de 150 de pagini. În opinia Suveranului Pontif, această entitate, care ar constitui „un grad superior de organizaţie la scară internaţională, pentru gestionarea globalizarii”, ar trebui „să procedeze la o dezirabilă dezarmare integrală, la asigurarea securităţii alimentare, la protejarea mediului şi la reglarea fluxurilor migratorii”. Totodată, enciclica papală, solicită construirea unei ordini sociale care să se conformeze ordinii morale, „interconectării dintre sferele morale şi sociale, legăturii dintre sferele civile, economice şi politice, aşa cum se prevede în Carta Naţiunilor Unite”. Autoritatea „trebuie să fie subordonată realizării binelui comun”, „să fie recunoscută de toată lumea şi să se bucure de putere efectivă pentru a fi în măsură să ofere fiecăruia securitate, respect, justiţie şi drepturi”, se mai spune în text.

Note:

1. Grupul celor Opt (G8) reprezintă un forum internaţional al guvernelor unor state dezvoltate din punct de vedere economic, tehnologic şi militar: Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Rusia, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord şi Statele Unite ale Americii. Împreună, acestea, deşi cuprind aproximativ 14% din populaţia lumii, însumează 60% din produsul intern brut la nivel mondial. De asemenea, ele totalizează aproximativ 72% din cheltuielile militare din lume, iar patru din cele opt, adică Franţa, Rusia, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii deţin peste 95% din armamentul nuclear al lumii.

2. Encilcica „Caritas in Veritate” poate fi citită în engleză la următoarea adresă: http://www.vatican.va/holy_father/benedict_xvi/encyclicals/documents/hf_ben-xvi_enc_20090629_caritas-in-veritate_en.html