Am ales să scriu cu privire la mult disputata problemă a vaccinurilor și în mod specific cu privire la cele care luptă împotriva COVID-19, pentru că îmi pasă. Da, îmi pasă de mulți dintre cunoscuții pe care îi văd victimele dezinformării și da, îmi pasă de binele societății în ansamblu.
Trebuie să să spun de la început că nu sunt specialist și veți vedea că tocmai acest lucru devine un avantaj. De ce? Pentru simplul motiv că încerc să îmi spun propriile mele concluzii ca un simplu individ care dorește să se informeze corespunzător. Până la urmă nu contează dacă sunt specialist în domeniul medical, pentru că nici mare parte dintre cei care propagă tot felul de mesaje false, trunchiate ori denaturate, nu sunt! Până la urmă, problema de fond nu este cea legată de aspectul medical ci de cel al actului responsabil de a informa și de a te informa. Am scris aceste rânduri cu speranța că vă vor ajuta în luarea unei decizii bazate pe informații corecte. Întrebarea fundamentală vizează până la urmă caracterul informațiilor care ne modelează luarea deciziilor. Ce șanse sunt ca minciunile și dezinformarea să stea la baza unei decizii corecte?
1. Cum funcționează sistemul imunitar?
În limbajul unei parabole, sistemul imunitar este armata de care organismul nostru se slujește pentru a face față atacurilor din exterior. O parte din lista de „inamici” o avem transmisă ca moștenire genetică și o avem de la naștere. Dar lista aceasta poate fi actualizată cu fiecare nou atac. Atunci când un intrus atacă organismul nostru, sistemul imunitar se alertează și pregătește neutralizarea inamicului. Dar rețineți, nu doar că se va ajunge la neutralizarea lui, caracteristicele specifice vor fi „memorate” iar în condițiile unui potențial nou atac „cătușele” (anticorpii) pentru neutralizarea inamicului sunt deja la îndemână.
Urmăriți acest mic film informativ care ilustrează foarte bine mecanismul de apărare al organismului.
Dacă vă este mai ușor, puteți citi doar subtitrarea, dar pierdeți animațiile ce sunt foarte sugestive.
2. Cum funcționează un vaccin?
Păstrând același limbaj simplificat, vaccinul este în esență o instruire controlată a sistemului imunitar pentru lupta împotriva potențialelor pericole. Dar cum se poate face această instruire? Să ne imaginăm că virusul este un soldat inamic. Lupta directă cu vrășmașul s-ar traduce prin îmbolnăvire. Dar pentru a evita confruntarea (boala) am putea să prezentăm un soldat legat sau mort (adică incapabil de a mai răni). Ori poate am lua ca reper pentru identificarea inamicului doar uniforma specifică și însemnele.
De obicei, vaccinurile de ultimă generație merg pe această ultimă „strategie” – se inoculează doar proteina specifică respectivului virus și astfel sistemul imunitar ajunge să fie pregătit de recunoașterea inamicului. În acest caz, pericolul infectării este nul (zero) pentru că nu se inoculează propriu-zis virusul ci doar acel element distinctiv. E ca și cum un corp de oaste este antrenat prezentându-i-se doar „cascheta” inamicului. Atunci când inamicul se va prezenta „în carne și oase”, sistemul imunitar îl va recunoaște (după „caschetă”), ba mai mult, va avea deja pregătit și „ac de cojocul lui”.
Dintre toate mijloacele medicale existente, imunizarea prin vaccinare este cea mai în acord cu procesele naturale ale organismului uman. Apoi este și cea mai eficientă, pentru că „un gram de prevenire este mai valoros decât un kilogram de tratament”. Fiecare dintre noi avem o obligație morală în privința protejării vieții și sănătății noastre și a celor de lângă noi. Decizia pentru sau contra vaccinării trebuie să țină cont (și) de aceste aspecte.
3. Ce se poate spune despre eventualele efecte adverse ale vaccinului?
Trebuie să înțelegeți că unele dintre simptomele după vaccinare sunt normale și nu ar trebui numite efecte adverse. Sunt semnele că sistemul imunitar e în procesul de învățare a lecției, conform noului „material didactic” ce i-a fost livrat prin inoculare. Inflamarea locală asociată cu durere sau diverse alte stări de „rău” sunt în mare parte dovada că sistemul imunitar a început să se antreneze pentru potențialul nou pericol ce i-a fost prezentat. Deci pe scurt, acest „rău” este de bine.
Tot aici trebuie să se lămurească faptul că unele ingrediente sunt iritante în sine și incluse în mod voit în vaccin. Nu, nu sunt cu scopul de a omorî pe cei neștiutori și mulți! Ele sunt un fel de „momeală” pentru sistemul imunitar. Respectivele substanțe toxice sunt într-o cantitate redusă, dar suficientă, pentru ca să se alerteze întregul sistem imunitar. Știrile alarmiste cu privire la substanțele otrăvitoare conținute de vaccin trădează fie reavoință, fie incapacitatea de a înțelege că dozajul face diferența între otravă și medicament. Încerc să fiu concis, dar sunt șanse mari ca la ultimul prânz să fi consumat deja mai multe toxine decât ți se livrează printr-un vaccin (pe care nu îl faci zilnic).
Da, pot fi și efecte adverse în adevăratul sens al cuvântului. Sunt persoane care au dezvoltat diverse alergii și din acest motiv, dacă vă știți cu probleme, citiți cu atenție lista excipienților oricărui produs (fie că e aliment, medicament sau produs cosmetic).
Când cineva afirmă că vaccinarea este nesigură, e necesar a se aduce dovezi, altfel e doar o afirmație falsă – minciuna nu devine adevăr doar pentru că e rostită de o „celebritate” (ori de diverse alte persoane creditate cu anumite atuuri). Ba mai mult, opinia personală a cuiva (fie el și medic) nu poate schimba o realitate evidentă. Dacă vaccinarea este atât de nesigură, unde sunt datele care să susțină așa ceva? Prea multă gălăgie pentru ceva ce nu există.
În concluzie, da, vaccinurile pot avea unele efecte adverse, dar niciunele dintre acestea nu sunt atât de severe ca simptomele bolii în sine. Așa că în alegerea finală trebuie să țineți cont și de acest aspect.
4. Dar cum rămâne cu folosirea celulelor umane extrase de la fetuși avortați ce sunt folosite în procesul de fabricare a vaccinurilor?
Cum aminteam la punctul 2, unele vaccinuri sunt / erau făcute din virusuri (atenuate) cultivate în mediu controlat. Trebuie să cunoaștem faptul că virusurile care infectează oamenii tind să crească mai bine în celule umane decât în cele animale. Apoi trebuie să mai știm că celulele fetale se pot diviza de mai multe ori și din acest motiv sunt folosite în industria farmaceutică. Mai trebuie să știm că se folosesc celule fetale (obținute legal) de la două avorturi de acum 50-60 de ani și NU se produc iar și iar noi avorturi pentru a se cultiva celulele. Așadar, acele linii celulare au tot fost multiplicate și se folosesc și azi.
Dar cât de acceptabil din punct de vedere moral este ca cineva să dezvolte un vaccin făcut din virusuri „cultivate” în celule umane (colectate de la fetuși avortați)? Răspunsul este greu de formulat în termeni categorici.
În primul rând, trebuie să înțelegem că țesutul fetal a fost extras în urma unui avort deja executat și nu s-a conceput un făt cu scopul de a fi folosit pentru recoltarea de celule.
În al doilea rând, decizia de a folosi celule umane fetale pentru cultura virală poate fi controversată, dar motivațiile sunt cât se poate de clare: salvarea altor vieți. Spre exemplu, istoric vorbind, la fabricarea unui vaccin care să rezolve problema sindromul congenital de rubeolă s-a folosit această tehnologie. (Trebuie subliniat faptul că rubeola congenitală este o boală infecto-contagioasă care se transmite inclusiv de la mamă la făt, cu risc crescut de apariție a malformațiilor congenitale. În cazurile severe de boală se poate înregistra inclusiv decesul fătului.) În acest context, folosirea de celule umane pentru cultivarea virusului era o necesitate (urgentă), finalitatea vaccinului fiind tocmai evitarea altor avorturi spontane sau a nașterii cu malformații congenitale. (Dilema bio-etică din perspectiva cercetătorilor a fost rezolvată. Până la urmă de ce avorturile generate de o viroză ar fi mai acceptabile decât celelalte?)
Pentru a fi deci în acord cu adevărul istoric, cercetătorii din anii ‘60-’70 au transformat un rău (avortul) în ceva bun. Ceva similar se petrece și astăzi când în urma unui accident, cuiva i se prelevă organele pentru a fi folosite la un viitor transplant (categoric, fie în baza unui acord anterior, fie ca urmare a deciziei familiei / aparținătorilor victimei). Cu siguranță că nu toți cititorii sunt de acord cu transplantul de organe (sau de sânge) dar paralela o fac pentru a arăta că problemele de bio-etică sunt mult mai complexe și nu trebuie reduse la răspunsuri categorice. Fără a fi machiavelici, nu putem să ignorăm nici metoda, dar nici finalitatea actului.
Este notabilă poziția Bisericii Catolice care, istoric vorbind, din dorința de a afirma imoralitatea actului avortului își exprimase reținerea față de folosirea vaccinurilor produse folosind linii celulare de la fetuși. De remarcat faptul că poziția actuală este oarecum nuanțată, considerând că acceptarea unui astfel de vaccin „nu implică în nici un fel o legitimare a răului grav reprezentat de avort”.
Pentru cei care au rețineri morale față de vaccinurile care au fost produse folosind linii celulare de la fetuși avortați trebuie subliniat că pot exista alternative, multe vaccinuri fiind fabricate fără a fi necesară cultura virală în celule umane.
5. Ce se poate spune despre noua tehnologie de fabricare a vaccinurilor ARNm?
Conform datelor actuale, spre deosebire de vaccinul produs de AstraZeneca, cele produse de Moderna și Pfizer, nu au folosit linii de celule fetale. Noile vaccinuri dezvoltate împotriva COVID-19 sunt realizate folosind o tehnologie nouă (ARNm) care ridică noi dezbateri și controverse.
Păstrând ilustrarea cu antrenarea armatei pentru identificarea inamicilor, dacă până acum era nevoie de a face rost (măcar) de o „caschetă” luată de la un inamic, acum, conform tehnologiei ARNm, armata este capabilă să fabrice o „caschetă” inamică ce va fi folosită pentru instruirea specifică privind identificarea dușmanului. Nu mai este nevoie deci de capturarea niciunui inamic, pentru că serviciile secrete (rămânem tot în termenii parabolei, da?) au făcut rost de schițele după care inamicul își fabrica propria „caschetă”.
Pe scurt, tehnologia novatoare se bazează pe mecanismele proprii organismului uman. În loc de a se inocula un virus atenuat sau o proteină specifică acestuia, tehnologia ARNm oferă instrucțiunile ca propriul nostru organism să „fabrice” proteina caracteristică virusului care provoacă infecția. În cazul COVID-19, mai întâi informația genetică necesară pentru producerea proteinei S (de spike – spin, țepușă) este transportată în organismul uman. După ce este fabricată de către propriul nostru organism (la nivel celular), sistemul imunitar recunoaște proteina ca fiind străină și declanșează răspunsul imun în urma căruia se produc anticorpi. Este cât se poate de clar că proteina S, nu poate declanșa boala, dar sistemul imunitar prin identificarea ei se va proteja ulterior de coronavirus. După producerea proteinei S, ARN-ul mesager (ARNm) care a transmis această informație este distrus și eliminat. Teama conform căreia vaccinul ne-ar transforma în mutanți nu este justificată. Vaccinul construit cu tehnologia ARNm nu poate afecta ADN-ul. (Detalii în cele două clipuri de mai jos.)
6. Vaccinuri ucigașe?
Eficiența și siguranța actualelor vaccinuri a fost verificată pe milioane de persoane, deci știrile în care vaccinurile sunt prezentate ca fiind „ucigașe” sunt mincinoase. Da, producătorii, din motive legale trec pe prospectul diverselor medicamente printre efectele adverse și potențialele probleme asociate chiar și decesul. Doar că acestea, din punct de vedere statistic sunt extrem de improbabile.
Cerința ca producătorii de vaccinuri să își asume „responsabilitatea” este una care nu se aplică la nici un alt produs farmaceutic. Nimeni nu primește o asigurare că un anume produs medicamentos va avea în mod garantat rezultatul scontat, respectiv să se garanteze că nu vor fi efecte adverse indezirabile. Pur și simplu nu se procedează așa. În primul rând pentru că răspunsul la tratament poate varia de la pacient la pacient și apoi dacă s-ar ajunge la astfel de contracte și asigurări, s-ar crea premizele abuzului în instanță. (Faptul că uneori prin tertipuri avocățești s-au încasat unele despăgubiri nu poate fi folosit ca dovadă că produsul farmaceutic este în sine nociv.)
S-a vehiculat teoria nefundamentată conform căreia prin vaccinuri se dorește reducerea populației. Statisticile arată tocmai invers. Acolo unde s-a aplicat vaccinarea, rata problemelor asociate bolii (inclusiv decesul) a fost cu mult mai mică decât acolo unde vaccinarea nu a putut fi aplicată. În alegerea finală trebuie să țineți cont și de faptul că mult mai multe pericole sunt asociate bolii decât vaccinării.
„Dacă facem o treabă grozavă cu vaccinurile noi, serviciile medicale și de sănătate reproductivă, am putea să scădem asta cu poate 10 sau 15 la sută, dar aici vedem o creștere de aproximativ 1,3.”
Bill Gates
7. Teama că vaccinul va deveni obligatoriu
Conform autorităților, vaccinarea pentru COVID-19 nu este obligatorie. Să sperăm că numărul de infecții și gravitatea acestora nu va cere o astfel de măsură. Dar chiar și în asemenea situații trebuie să înțelegem că obligativitatea nu este o îngrădire a drepturilor ci o manifestare a grijii pentru cel de lângă noi. În condiții de epidemie, dacă toți (sau cel puțin 70-80%) am decide să ne vaccinăm, se oprește lanțul de transmitere a bolii. Da, prin vaccinarea obligatorie și în masă s-a ajuns la eradicarea unor boli grave care nu puteau fi evitate doar printr-o igienă strictă. Și până la urmă de ce asemenea reacții de respingere doar pentru că ceva este obligatoriu? Impunerea de a opri la culoarea roșie de la semafor nu e interpretată de nimeni ca o îngrădire a libertății de mișcare. Și nici obligativitatea de a avea inspecția tehnică pentru mașina care circulă pe drumurile publice. În alegerea finală trebuie să țineți cont și de faptul că actul (voluntar) de vaccinare este o manifestare a responsabilității față de propria persoană dar și față de ceilalți.
Concluzii
Vaccinarea este în acord cu legitățile propriului organism.
Dovezile de netăgăduit arată că vaccinarea salvează vieți iar decizia de ne-vaccinare trebuie să ia în calcul și pericolele iminente îmbolnăvirii. Ce riști dacă te vaccinezi? Ce riști dacă nu te vaccinezi? Ce câștigi dacă te vaccinezi? Ce câștigi dacă nu te vaccinezi?
Studiile arată că vaccinurile (inclusiv cele împotriva COVID-19) împlinesc standardele de siguranță și eficacitate. În același timp, realitatea arată în mod evident că unii dintre cei care dezvoltă boala pot avea complicații grave ce pot duce la deces. În alegerea finală trebuie să țineți cont și de acest fapt.
Atâta vreme cât nu sunt dovezi evidente, nu transmite informații false care ar putea periclita siguranța ori viața cuiva. Ce ai răspunde dacă ai fi acuzat că o persoană a decedat doar pentru că a fost influențată emoțional în luarea unei decizii greșite luând de bune bazaconiile și minciunile postate de către tine?
Decizia cuiva trebuie să se bazeze pe o informare corespunzătoare. Fii responsabil și te informează! Nu transmite mai departe informații cu care ești de acord (emoțional) dar care se dovedesc a fi falsuri și minciuni.
Notă pentru firile religioase: Iisus Hristos a dezavuat interpretările bigote care puneau în pericol salvarea vieții cuiva (disputa din contextul evreiesc era dacă se putea face vindecări în zi de sâmbătă). Dacă te întrebi ce ar face Iisus în situația actuală, te provoc să reanalizezi ce a făcut El în vechime. „Să scapi viața cuiva sau s-o pierzi?” (Vezi Marcu 3:4) Aceasta este întrebarea la care și tu trebuie să dai un răspuns. Și fiți liniștiși, vaccinul nu vă va fura religiozitatea. Așa-numitul proiect FUNVAX e o farsă (FUN poate veni de la „fundamentalist” dar dovezile arată că derivă de la „fun” – distracție).
Notă pentru adepții teoriilor conspirației: V-ați gândit că prin tot hățișul dezinformărilor se intenționează ca să nu se vaccineze tocmai cei care sunt „dispensabili” (vârstnici sensibili și influențabili ori diverse tipologii de personalitate)? (Nu sunt prooroc, dar prevăd că unii dintre cei care azi strigă „vai, ne omoară cu vaccin”, mâine vor striga, „vai ne omoară tocmai pentru că nu ne dă și nouă vaccin”.)
Notă pentru cei responsabili: Dacă aceste informații le vezi utile pentru cineva dintre cei dragi (poate ai și tu o mamă ori mătușă intoxicată cu dezinformare și minciuni), dă mai departe și fii unul dintre cei care transmite informații de calitate și nu bazaconii!
Indiferent dacă vei alege să te vaccinezi sau să nu te vaccinezi, te rog să te asiguri că decizia e luată în baza informațiilor autentice! Acționează responsabil și nu controlat de frică!
Cele mai comune știri false despre COVID-19: De dragul brevității și a conciziei nu am abordat multe dintre știrile false care fac trafic pe internet. Vă recomand să accesați secțiunea dedicată COVID-19 unde diverse știri false sunt demontate de către jurnaliștii AFP (Agenția Franceză de Presă).
Ce mai puteți citi: În textul articolului sunt legături către diverse materiale informative. Merită să nu săriți peste ele. La finalul acestui articol găsiți și mai multe! Dacă doriți să înțelegeți importanța informării corespunzătoare (re)citiți articolul acesta.
Ce ai mai putea citi: