ALEXANDRU CEL MARE – RAPIDITATEA CUCERIRILOR

Sursă: Charles H. H. Wright, Daniel and His Propheccies (London: Williams and Norgate, 1906), p. 174, 175.

(p. 174) Rapiditatea cuceririlor lui Alexandru e viu zugrăvită de înaintarea ţapului. Trecând repede Helespontul cu 40.000 de ostaşi greci, Alexandru a câştigat cea dintâi victorie asupra oştirilor Persane la Granic, 334 î.Hr., şi a străbătut în anul acela şi parte din următorul întreaga Asie Mică. El a cucerit prin asediere câteva cetăţi importante, în timp ce altele şi-au deschis (p. 175) porţile la simpla somaţie a cuceritorului. Alexandru a câştigat o victorie decisivă asupra lui Darius Codomanus, care a condus personal lupta de la Isus în noiembrie a anului următor (î.Hr. 333). Apoi a invadat Fenicia şi a cucerit Tirul, distrugând astfel baza de la care ar fi putut opera o flotă persană.

Palestina s-a supus autorităţii lui. El a asediat Gaza, a străbătut Egiptul şi, întorcându-se către nord spre Babilon, a înfrânt pe Darius în bătălia decisivă de la Arbela, î.Hr. 331. Înainte e 330 î.Hr., Alexandru pusese stăpânire pe Babilon şi Susa, a ars Persepolis, şi a pus capăt imperiului persan. În felul acesta ţapul cu acel singur corn a trântit la pământ berbecul din două coarne şi l-a călcat în picioare.

 

Sursă: Plutarc Moralia, „On the Fortune of the Romans”, 326. 13; tradusă de Frank Cole Babilt, Vol. 4 (Cambridge, Mass.: Harvard University Press, 1936), p. 377.

Alexandru, … prin mare noroc şi succese strălucite, rezultat al îndrăznelii lui invincibile şi al înaltelor sale aspiraţii, a trecut rapid prin lume ca o stea căzătoare.

 

Sursă: A, E, R. Book şi alţii, The Grocoth of Eurpean Civilization (ed., a 3-a, 1946), p. 59, 60. copyright 1938, 1941, 1943, de F. S. Crofts & Co, Inc. New York.

(p. 59) În primăvara lui 334 î.Hr. Alexandru a trecut în Asia Mică în fruntea unei armate a vreo treizeci şi cinci de mii de macedoneni şi greci … Patru ani mai târziu el doborâse imperiul persan întemeiat de Ciru cel Mare, şi s-a aşezat ca stăpân al lui prin dreptul de cucerire. Alţi patru ani au fost folosiţi pentru supunerea triburilor sălbatice ale Platoului Iranian şi a populaţiilor mai civilizate ale văii Indului.

În acest scurt spaţiu de opt ani Alexandru anexase o suprafaţă de mai puţin de două milioane de mile pătrate, conţinând o populaţie de peste douăzeci de milioane de persoane. Uluitoarea rapiditate a cuceririi sale, o realizare cu cât mai remarcabilă având în vedere mica oştire de cre dispunea, se datora în mare parte organizării superioare a oştirii macedonene, excelenţei generalilor lui Alexandru, formaţi (p.60) în şcoala tatălui său, Filip, şi propriilor sale calităţi superlative ca general şi conducător de oameni.

Ce ai mai putea citi:

  • MARTIRII DE AZI Aproape o treime dintre ţările lumii au restricţii privitoare la libertăţile religioase și circa 70% dintre locuitorii planetei nu se bucură de un drept fundamental: libertatea de a crede […]
  • CONCEPŢII DESPRE LUME ŞI VIAŢĂ Se spune că un grup de studenți doreau să facă o cercetare despre relația dintre ignoranță și indiferență. În cadrul chestionarului era o întrebare care suna în felul următor: „Care din […]
  • CĂUTARE AVANSATĂ CU GOOGLE Poate vrei sa gasesti un mp3 pe net sau un filmulet ori alte materiale. Iata o metoda care scoate din cautare o multime de lucruri nedorite. Cu putina munca puteti gasit melodiile dorite […]
  • DE LA PRESIUNEA DE GRUP LA PRESIUNEA ASUPRA GRUPULUI Cunosc istoria unui amic (Cristi) care era implicat în politică. Era membru al PNŢCD. Numai că din discuţiile cu el îl observam cât de amărât era – din perspectiva lui, politica PNŢCD era […]
  • ISUS E MESIA La începutul anului 1966, Barry Leventhal era un tânăr evreu în culmea fericirii. În calitate de căpitan ofensiv al echipei de fotbal UCLA tocmai sărbătorea victoria; titlul de […]

1 Comment on “ALEXANDRU CEL MARE – RAPIDITATEA CUCERIRILOR

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*

Completează cuvântul care lipseşte. Foloseşte diacritice (şţăâî).

Când pisica nu-i acasă şoarecii joacă pe ....